Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

PRIMA TRAVERSARE A BAIULUI

De ceva vreme ma gindisem sa fac o traversare din Valea Prahovei spre Doftana. Pentru ca Vasilica a plecat in Italia la munca, m-am hotarit sa fac tura singur, minat si de dorrinta de a vedea stadiul lucrarilor la cabana unui unchi. La sfirsitul lui octombrie 2006 facusem amindoi culmea Baiului, de la Azuga la Comarnic. Mi se paruse o tura lunga insa deloc extenuanta cu exceptia coboririi de la Florei si Posada la gara Comarnic. Atunci mersesem far anici o harta, ghidati fiind doar de abruptul Bucegilor si de galagia de pe sosea. Acum vreo 10 ani mi se propusese sa mergem pe "dealuri" spre Cheia insa fara sa pornim si la drum, eu nutrind totusi la o traversare pe schiuri...
5 IULIE 2008, SIMBATA
ora 6:50 poposeam in gara Azuga destul de suparat fiindca se desfiintase robinetul cu apa. Decid sa continui traseul spre V Doftanei cu citiva stropi de apa ramasa in bidon de vreo saptamina, banuind ca nu va fi arsita! Cerul era inorat cu plafon de nori coborit (culmea Soricai nu se vedea) si vintul rece isi facea simtita prezenta. Un turist cu un patruped se indreapta spre V Grecului. Eu, dupa 30 min sosesc la baza pirtiei Sorica. Sint luat in primire de niste ciini zgomotosi. Urc destul de repede pe panta skiorilor pe care acum sint si citiva localnici la coasa. Pe masura ce urc si ma apropii de nor si culme sint stresat de iminenta ploaie; mizez totusi pe vint, care, probabil va alunga ceata. Nu stiu in ce masura voi duce traseul la capat pe o asemenea ceata. Dupa 55 min sosesc pe culme iar dupa inca 5 min zaresc si popasul de linga telescaun. E ceata, e frig, bate vintul si eu ma intreb oare in ce traseu ma bag...
La 8:30 fac o mica pauza deasupra statiei de telescaun si sub camera web. Aranjasem cu sora-mea sa ma vada live pe internet. Si...bingo! Ma suna telefonul! Primul obiectiv l-am indeplinit! Muncitorii de la cabana ma confunda cu paznicul si-mi spun ca vine iarna! Ciudata vreme, e prima data cind ma surprinde o asa vreme urita la inaltime mica...Rontai citiva biscuiti, nefiind vreme/chef de un mic dejun normal.

Dupa vreo 15 min ma hotarasc sa merg mai departe spre Baiul Mare. Nu prea cunosc zona, virfurile din zona asa ca merg pe drumul de caruta. Dupa vreo 30-40min dau de urmele unui sant de beteon, in lungul drumului, si de un mic crater/"dolina" in dreapta acestuia. Sa vedem ce o iesi din tura asta! Sper macar sa nu ploua sau macar sa vad dealurile uneori.

Dupa o curba vintul incepe sa ridice ceata. Incep sa prind curaj si sa ma gindesc la reusita traversarii. In zona nu sint marcaje. Da, la 9:30 vintul da in totalitate perdeaua si prind in poza versantul Zamorei cu o turma de oi. Sint in saua de sub Baiutul si fac o pauza de masa. Este ora 10, am avansat bine insa cred ca nu voi apuca macar culmea Petru-Orjogoaia. Inca e ceata pe fata nordica si hotarasc sa merg pe un drumeag lat prin estul Baiutului. Sa vedem unde voi iesi. Macar de-as intilni vreun cioban sa-mi zica denumirea vailor.

Arunc o privire spre culmea Sorica si zaresc un drum care duce spre limita padurii pe la o casa. Picaturile de roua sau de ploaie de pe iarba s-au scuturat si s-a dus si eventuala mea sursa de apa, pt o ipotetica supravietuire...

Calculez ca asta e valea Prislopului, insa abia jos, imi dau seama ca e V Floreiului cu drum forestier de acces la stina. Pe culmea din stinga voi continua eu drumul(Cl Steiasa Mare si Mica cu citeva stine in partea stinga).

Culmea Steiasa Mare, linistita si placuta la mers atita timp cit nu dai de iarba mare.

In plan apropiat, probabil Culmea Prislopului iar in spate Petru-Orjogaia si Muntii Neamtului

Baiutul Mare, versantul estic

Baliza pe Culmea Steiasa Mica; de aici m-am lasat spre nord-est catre V Prislopului(totusi nefiind totusi sigur atunci de toponime)- credeam ca dau in V Musitei(iluzie!)

Valea Floreiului

Dupa ce am trecut pe linga o pepiniera de zade marcate de tarusi rosii, m-am apropiat de un izvor iar in partea dreapta a vilcelului am dat de un URS. M-am speriat, si am hotarit sa fac cale intoarsa pina in culme, stiind ca el nu m-a simtit. Nu am apelat la fluier si petarde, as fi putut sa sperii- era cu capul intr-un molift mic si poate avea si ceva mincare.

Am revenit gifiind pina in culme, fara un strop de apa. Am gasit un drum de caruta care ducea pe Plaiul Hotilor si am continuat pe el prin pasunea subalpina, trecind si pe linga un adapost. Era destul de tirziu asa ca n-am mai intrat inauntru. Imi planificasem ca la 1-2 sa ajung la V Neagra la cabanuta. Drumul prin padure era marcat cu "S"-uri la fiecare curba asa ca nu era pericol de ratacire. Imi faceam simtita prezenta prin bataia pet-ului gol si fluieraturi. Dupa circa 30 min de coborire accentuata am sosit pe V Porcareata, la un forestier. Era deja prea cald, si dupa intilirea cu ursu imi cam pierise cheful de alergatura pe uscat(fara apa). Am continuat drumul la dreapta(crezind ca e V Prislopului) timp de citeva minute pina am vazut directia apei si am corectat. In 10 min am sosit la un pod si de la niste sateni am aflat ca sint in V Prislopului. Abia acum am realizat cit ma lasasem spre sud! Pina in Traisteni am mai facut cca 15min, insa de aici venea greul! Asflat citiva km pina la iesirea din sat in plina amiaza. Pe la ora 2(iesisem din sat) ma suna unchiu si-mi zice ca ma ia cu masina. O, super, pina la Poiana lui Maran(linga fosta unitate militara de la Predelus) mai faceam vreo 2 ore!

Intersectam V Seaca, V Orjogoaia, V Musitei si V Neagra, toate cu forestiere; apoi debarcam la cabanuta, mincam, mi se prezinta casa si ne apucam de treaba. Mie imi revine sarcina sa izolez cu polistiren la inaltime!

Seara mergem La Boboc(Cota 1050m), la un bar situat la 50m de noi. Pe la miezul noptii ma duc la culcare, nerabdator sa vad calitatile sacului de bivuac. Nu am sac de dormit, dar sper sa supravietuiesc in vintul rece al noptii. Fulgera si la primele picaturi imi iau bagajul si plec la adapost. Nu a plouat insa s-a racorit bine.
6 IULIE 2008, DUMINICA
Pe la 8 dimineata vin niste localnici sa bata tabla si-mi strica somnul! Ma apuc de facut budinca cu cereale la MSR. Sculele si pasiunile mele devin subiect de discutie. Ne apucam iar de treaba, cit mai e racoare. Insa dupa 11 iese iar soarele. Vintul imi zboara citeva placi de polistiren dar sint stapin pe situatie.

Pe la ora 3 ne plecam spre Cimpina. Toata valea misuna a gratargii. Interesanta viata au si omuletii astia!