bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

VARA IN BUCEGI

8 AUGUST 2008, VINERI

Plecam pe la ora 15 din Ploiesti, parasind draga noastra canicula! Sintem cu un membru in plus in echipa noastra...Darky, catzelusa labrador de 3 luni. Sintem curiosi cum se va comporta in masina si pe munte.
Dupa numai citiva km prin oras trebuie sa oprim ca s-o spalam pe bot(aparusera primele varsaturi). Traseul nostru urmeaza DN1 pina la Sinaia dupa care facem stinga spre Tirgoviste pe DN 72 cam inca 20 km. Apoi urcam spre Sanatoriul Moroieni(cca 7km, drum partial asflatat) si abrupt pe un drum judetean.

Sintem in plina padure de foioase pe un drum f prafuit. Drumul este bun si sosim repede pe la barajul Bolboci(cca 18:00) unde facem citeva poze. Iar la 18:45 oprim in cheile Tatarului, la coada lacului Bolboci. Ma echipez repede cu ghetele de munte si cu frontala, imi iau ciinele si plecam in tunelul sapat in versant.

Pina ne obisnuim cu intunericul dureaza ceva timp. Este racoare, chiar placut si destul de inalt...Inaintam incet, ttimid, Darky fiind la primul contact cu asemenea cavitate da semne de frica. Pentru a nu latra ma decid sa iau in brate, apoi continuam nestingheriti vorbind tot timpul cu ea. Sosim la punctul anterior atins in urma cu citiva ani(citiva popi care stabilizeaza peretii tunelului)






In tunelul din Cheile Tatarului

Aici se infunda tunelul

Am inaintat repede, cred ca in 15 min se poate face lejer tunelul dus-intors. Nu are vreo importanta si se pare ca este antropic. Este destul de curat; uneori se aud zgomote la trecerea vehiculelor prin fata gurii.Ne-am obisnuit cu intunericul dar e timpul sa ne intoarcem deoarece am ajuns la final unde se infunda.
La 19:10 sintem iar la gura tunelului.
In Lunca Padinei oprim pe la noua cabana Coteanu pt o eventuala cazare. Au ceva locuri dar preferam sa vedem si la Diana.
La 19:45 fetele isi rezerva o camera cu 50 lei la Diana si parcam la bifurcatia cu Piriul lui Serghie linga niste casute. Desi mai e un loc liber in masina, voi incerca sa dorm afara in sacul de bivuac.



Pe la 11 seara ma bag in sac linga roata masinii insa dupa miezul noptii incep ciinii sa latre spre padure semna ca a venit ursul la groapa de gunoi. Din masina tatal meu baga faza lunga si avariile. Insa latraturile continua si pe la ora 2 intru in masina cu gindul la putina liniste. E mult mai bine.
9 AUGUST 2008, SIMBATA
6:30 desteptarea, cer noros, roua. Se pare ca lui Darky i-a fost frig in masina si catre dimineata s-a urcat pe canapea sub patura. Acum sta ca un copil.
Ne pregatim de plecare spre Hotelul Pestera pt a parca masina. Sintem curiosi cum va evolua vremea, pe weather.com nu se anunta prea frumos.
Luam un mic dejun frugal si la ora 8:45 pornesc cu Darky spre Piciorul Babelor, urmind ca restul participantilor(parintii si sora) sa urce cu telecabina(13 Ron). In circa 1h15min sosesc cu Darky la Babele. In urma cu citeva minute soseste si telecabina. Il vizitez si pe Simi de la statia meteo care imi spune ca in urma cu citeva zile citiva ciobanesti s-au napustit pe un rotweiller aproape sa-l manince.Pe la 10:20 pornim catre Baba Mare. Ne intilnim cu un St Bernard, un exemplar frumos, de vreo 10 ori mai mare decit Darky. Il miroase pe asta mic care tremura de frica. Regret ca nu le-am facut poza.
Piciorul Babelor



La deal spre Babele


Darky in pozitie de asteptare...

Se apropie o turma de oi(aproape de Baba Mare) si Darky incepe sa latre la oi si ciobanesti. Ii tin botul si il calmez ca sa evit evenimente nefericite. Doi participanti se retrag din excursie de teama unei ploi si a starii de sanatate. Vad ca ii place sa mearga insa daca nu ma vede pe mine in fata se opreste. Ne cam plictisim pe nisipul auriu insa inaintam f repede. Mergem intr-o ceata groasa si citiva calatori ne intreaba care e poteca spre Omul. Depasim multe grupuri, facem pauze scurte, cautam Acele prin ceata si intram in Brina de sub Cerdac. Ii propun tatalui meu sa facem si varianta de iarna a traseului la intoarcere. e perfect de acord, chiar isi dorea.

Inca in echipa completa cu Darky la 3 luni


Incercam sa deslusim creste din jur insa abia zarim stina din V cerbului de unde se aud latraturile obisnuite catre putinii turisti din vale.
De la niste calatori primeste biscuiti si Darky le multumeste in felul lui, latrind amenintator. De fapt latra la multa lume. Sintem pe drumul de sub Bucura, deci f aproape insa pt majoritatea cred ca e sectiunea ceam mai greu la psihic. Noi avansam in ritmul lui Darky, deci f repede. Se zareste si un cort linga cabana. Gata, eu cu Darky am cam urcat 1000m dif de nivel.
Statia Meteo Omu, la 13:10


Darky slujind Romaniei

Sa ne aducem aminte de perioada de glorie...

La cabana 1 ceai=3ron, cazare 25-30ron si aglomeratie, mai ales copii cu profesorul. Sint plini de energie, ii admir pt planul de a ajunge asa sus insa ma gindesc daca sint pregatiti si de o eventuala ploaie sau furtuna.
Ne asezam pe iarba si mincam ce avem: cereale, ciocolata si mar, adica mai nimic pt ca plasa cu mincare a ramas la fete. Asta e, oricum sintem grabiti.
La baza Bucurei Dumbrava(Vf Ocolit)

Urmam drumul de tractor, ora 14


Ceata s-a risipit, peisajul lasaindu-ne sa rememoram turele anterioare. Alte grupuri se indreapta catre Omu.
Mecetul Turcesc si Doamnele

La ora 15 sosim la Babele. Tot drumul am incercat sa sunam fetele de pe dialog, insa inca odata telefonul ne-a confirmat ca nu este bun pe coclauri. Intr-un final ne gasim si cu fetele care s-au plimbat pe la cab Caraiman si s-au adapostit de vint in holul cab Babele.
La 15:30 incepem coborirea lenta pe Pic Babelor.

Aproape de zona in care conducta de gaze este protejata, Emi descopera o "gaura". Sint uimit aparitia fenomenului...Poate am urcat/coborit, vara/iarna pe aici de mai mult de 10 ori, insa n8 am gasit si gaura asta. Posibil sa fie Avenul din Babe sau Pestera din Babele, oricum parca am gasit scris "1241 SBV", ramine sa caut nr de catalog.

Intr-o zona domoala si cu iarba servim masa mult asteptata. E placut aici intre jnepeni, nu credeam sa gasesc liniste pe un traseu asa circulat. Totusi trebuie sa plecam ca sa avem timp de un gratar si sa gasim un nou loc de stat peste noapte.
Pe la 9 seara, tocmai cind mai mocnea si ultimul jar pe gratar(pt porumb) incep si picaturile de ploaie. Eh, e ok, chiar mi-as dori sa fac o proba cu sacul de bivuac. Insa pina la 11 seara totul se zvinta. Am parte de o noapte linistita, linga roata masinii.

10 AUGUST 2008, DUMINICA
Ma trezesc pe la 7:30 si incep pregatirea mcului dejun. Azi trebuie sa urc in platou si sa cobor spre Busteni...si sa ma despart de restul echipei si de Darky.
Pe la ora 9 imi iau ramas bun si plec spre Releul Costila via Pestera si Piciorul Babelor. Dupa 40min incep urcusul pe picior. Inca nu m-am plictisit, continui in ritm domol, fara pauze. Linga mine vin si 2 baieti care spera sa ajunga la Omu. Socializam putin, le povestesc de telecabina, de distanta pina la Omu si dupa o curba nu-i mai gasesc. Cred ca s-au dus la telecabina... Observ ca se coboara si in papuci. Cit de banal a devenit traseul! De la Babele ma indrept spre Baba Mare apoi pe drumul pilonilor pin ala releu. Aproape de zona interzisa sint intrebat de niste turisti despre directia buna catre Crucea Eroilor.
Ora 12:00 sint la buza Malinului si la vreo 100m zaresc si un indicator deasupra unei prapastii(nu prea stiu ce o fi, parca e ceva cu accesul interzis). Mai string curelele la ranita si pornesc pe grohotisul vaii. In jos e ceata, nu vad la mai mult de 100m. Cobor incet, atent sa nu derapez si sa nu disloc prea multe pietre. Poate ca sint si persoane care urca valea. In mai 2005 am facut-o integral iar in de anul nou am urcat pina in Amfiteatru. Sint curios cum se prezinta vara si daca gasesc pitoanele de rapel. Curind sosesc la prima zona cu zapada. Incep sa regret ca nu am luat coltarii, acum insa sper sa nu intilnesc prea multa. Nu e foarte inghetata insa la coborire fara un piolet in mina e greu sa te mai opresti. Prefer sa merg prin rimaye, zona ingusta dintre perete si zapada. Uneori zapada depaseste si 2m grosime. Interesant. Sint atent la eventualele pietre si la locuitoarele brinelor(caprele) care pot disloca usor ietre/bolovani. Nu am nici casca, se pare ca am uitat sentimentul unei pietre zburatoare care suiera aproape de tzeasta. Digitalul a ramas la Padina iar aparatul clasic nu mai are pozitii pe film. As fi dorit sa fac si citeva poze. Vara da gradul de dificultate al unei vai. Mai ales in coborire. Incerc sa cobor toate obstacolele direct si nu e prea placut singur. In doi cu o cordelina este altceva pe saritorile de 2-3m. Alte zapezi inghetate si un trecere dificila si riscanta, poate cea mai riscanta pt mine. Nu am de ce sa ma asigur si singura solutie e sa trec pe sub un mic podet de zapada. Sper sa nu fiu cel mai ghinionist si sa cada pe mine acei 1-2 mc de gheata. Scot ranita si constat ca tunelul prin care voi trece este mai ingust decit pieptul meu. Ehe, trebuie sa ma subtiez; imi pare bine ca nu am mincat sus. Ma vad trecut si de asta dar apare o alta saritoare, nu stiu cit e ceasul, nu am cuie, e total aiurea pe ceata. Sa fi trecut de Amfiteatru? Incerc sa caut un punct de unde sa fac scurtul rapel, ma invirt, incerc sa misc citiva bolovani, gasesc o roata veche de fier si cind sa o fixez in bolovani zaresc o varianta pe un brineag din dreapta. Continui pe el apoi pe o mica creasta in jos si sosesc deasupra Amfiteatrului. Ma invirt ceva timp prin jnepeni, recunosc ca e destul de dificil sa cobori o vale alpina, insa de aici in jos cunosc mai bine terenul, iar ceata a disparut.
E 15:20, tirziu, nu ma gindeam ca am coborit pina aici asa de greu.
Urmeaza inca 3 saritori de unde se executa rapel pe dupa cuie foarte vizibile. Cel mai de jos ee compus din vreo 3 cuie pe toata lungimea. Deci cuiele pt saritoarea de sub Amfiteatru sint dispuse in dreapta(parca cu o caraba veche de otel ruginit), la cea din mijloc pe partea stinga iar la saritoarea de jos tot in stinga. La ultima ma chinui ceva fiindca ma pacalesc crezind ca nu-mi ajung corzile si-l fac din 2 buc. In Strunga Hornului Mic de la Scara au ajuns ciobanii cu ciine. Sint salutat si ma intreaba daca ma descurc. Dupa vreo 15 min ajung la baza Hornului Pamintos pe care sint dispuse vreo 2 cuie, inutile la urcare...In sa iau o gustare(17:30-deci am facut cam 5h30) si zoresc pe Vilc Poienitei prin turma de oi. Pamintul e scormonit de copitele ovinelor. Nu-mi place pastoritul pe panta asta fiindca produce eroziunea.
Sint salutat de ciini de la stina insa eu continui pe Munticel. Pina in Busteni nu mai intilnesc pe nimeni.
19:20-Busteni, astept un microbuz spre Ploiesti. Aglomeratie pe trotuare si pe sosea. Pe la 20:20 soseste totusi un microbuz (9 ron) via Cimpina, si pina la Comarnic stau in picioare.
Comenteaza...