29 MAI 2009, VINERI
Zi ploioasa la Ploiesti, nu se anunta nimic bun, mai ales la munte: ploi multe. Serviciul Meteo Sibiu anunta inchiderea sezonului de iarna 2008-2009.
La ora 19 plec cu ultimul personal de Brasov. Cam pe toata distanta ploua...ce se va alege din tura asta?
In Brasov astept cuminte prin gara trenul de epoca de 2:20 catre Sibiu.
30 MAI 2009, SIMBATA
2:20 urc intr-un tren inghetat alaturi de numerosii pescari, femei si barbati. Cu toti stam si tremuram. Abia dupa vreo 100km simt ceva caldura la niste calorifere.Ehe...
4:55 Avrig, ma salut cu Adi cu care nu ma mai vazusem de anul trecut de la Paste(tot la Suru). Sintem incintati ca pe creste a nins si ca a aparut un petic senin. Abia acum se lumineaza de ziua.
5:15 Sebes Olt, pornim voiniceste catre Sebesul de Sus, cale de vreo 4km pe un carosabil plin de gropi, deh au aparut in asflat si astea. O fi fost facut in curtea primarului.
Pe la 6 intram in sat, pe la cimitir. Ne cam plictisim la traversarea acestui sat lung dar asta e...nu mergem lunar pe aici!
Surpriza: pe pajistea de la pod zarim un exemplar mare de caprioara. Iarba e uda iar vremea cetoasa; simtim in aer mici particule. A ramas doar marcajul de la pod, in rest, stilpul acela micut de la intrarea in padure a disparut din toamna trecuta. Dupa o scurta pauza incepem un urcus abrupt pe un jgheab mai lat, destul de noroios.
7:40 Izvorul cu Arini care abia curge; ma gindesc cind va fi seceta cum va arata. Atentie deci! Sint urme de mistret si de...URS.
Racoarea diminetii ne urneste repede din loc pe culmea re-marcata in anul 2000 cu triunghi rosu. Pe valea Moasa Sebesului s-a lasat "marea de nori".
Catre Creasta principala s-a mai inorat. Incercam sa deslusim zona Suru care nu pare asa de departe. Totusi vom mai urca cale de 3 ore.
Trecem prin multe zone umede, mlastinoase si prin poieni invadate de ferigi foarte inalte cu mai multe ramuri. Pentru mine este prima tura in ultimele 3 luni iar pt Adi prima de la Craciun. La Cota 1350m sintem la bifurcatia cu Izvorul Florii, la care s-ar ajunge in cca 20min(cca 980m alt la drumul forestier). Ajungem la un traverseu, periculos in epoca zapezilor mari. Imi aduc aminte ca in trecut, pina prin 2000, era si un cablu. De altfel, zonei i se spunea "La Cabluri". Mai intilnim un mic izvor(cu o anvelopa veche), insa foarte firav. S-ar putea colecta apa cu o cana. Incep picaturile de ploaie si zorim pentru a nu ne mai imbraca cu hanoracele. Dupa vreo 4 ore auzim o drujba. Am ajuns la Suru(1450m alt); ninge si se pare ca este cineva aici. Da, ne recunoastem! Se re-amenajeaza zona! Sa le tinem pumnii!
Ninge de parca am fi undeva in luna noiembrie...Cit de ciudat. Incercam sa punem si noi mina la treaba, sa mai amenajam putin. Ne bucuram ca totusi tabla de pe acoperis a ramas intreaga de atitia ani. In noaptea asta vom ramine aici. Nu are rost sa ne fortam pe umezeala mare.
Catre ora 16 soseste din sat si mult dorita SOBA! Mi se rupe inima cind vad calul gifiind si fleasca!
Urmeaza montarea si pregatirea lemnelor. Cu totii sint tare incintati cind vedem fumul iesind pe burlan. Ne pregatim pentru ziua de miine cind, indiferent de vreme ne-am propus sa urcam in creasta!
31 MAI 2009, DUMINICA
Am dat trezirea pe la 4 dar reusim sa plecam abia la ora 6:15 pe o vreme chiar senina! Nu a mai nins mult noaptea iar acum zapada nu e prea inghetata. Urcam pe marcajul de vara, incercind uneori sa ghicim patul potecii. Ne aducem aminte de ascensiunile din iernile trecute cind urcam direct pe vilcelul ce ajunge la bradul singuratic, uneori cu zapada de coltari alteori cu pulver pina la briu.
La ora 7:30 sosim la Monumentul de la Gorganu ridicat in memoria salvamontistului Robert Ungureanu. Ne fotografiem cu Vf Suru si plecam mai departe prin caldarea Gavanului, la fel ca vara.
Si citeva sute de metri traseul e destul de lejer...apoi in caldare incep sa se auda multe invective, injuri si toate de acest gen: zapada mare, noua, afinata sau viscolita exat pe unde calcam noi. Ma afund pina la genunchi si in acest ritm ajungem in saua Suru(2110m) abia la ora 9:50. Deci aproape 4 ore de la refugiu, mai mult ca iarna cind urcam in maxim 3 ore fara urme batute.
Vintul ne ia in primire si sintem nevoiti sa luam hainele de vint. Apar nori masivi si negri dinspre sud.
Budislavu, saua Rosiilor si Valea Surului cu micuta stina
Traversam pe curba de nivel tot muntele Suru, ne aducem aminte de Sipotul lui Glasie si infruntam apoi vintul puternic si ceata pe Budislavu(2375m) pina in Portita Lacului. Avansam incet. Imi iau gindul de la Ciortea! Of!
Lacul Avrig, Ansamblul Turnu Lacului-Ciortea-Girbova, ora 13:20
Coborirea nu e dificila, zapada permite mersul pe calciie. Mergem mai mult pe marcaj.
Traseul de vara traverseaza ascendent acest versant, peste citeva vilcele pe care au curs avalanse proaspete. Traseul de iarna urmeaza una din cele 3 muchii vizibile de la gura de varsare.
Adi coborind spre Lacul Avrig
Peretele crestei Turnu Lacului-Ciortea, cu posibile trasee de iarna
Fata nordica a Ciortei cu urme de avalanse proaspete. Adi se hotaraste sa
ramina inca o zi pe munte si sa nu mai coboare pe V Avrigului. La 14:45 facem
si noi o pauza de 35min linga imensul bolovan.
Incepem traversarea catre Girbova, acum destul de usor.
In fundal este Virtopul Rosu
Valea Avrigului pe care se gaseste punctul albastru
Pe vilcele trecem pe rind deoarece azi au fost citeva avalanse proaspete. Ghicim poteca si marcajul. Din pacate, au ramas doar citeva corniere pt asigurare; lanturile au disparut.
Adi iesind victorios in Saua Vestica a Girbovei la 17:35, destul de tirziu.
Continuam iar prin vint, in zona de creasta, pe linga poteca de vara. Mai greu e sa urcam Scara pe o vijelie obisnuita. Sus pe virf gasim si urme de urs dinspre Porumbacel catre Topolog iar pe la 19:30 intram in ref Puha, ascuns bine de ceata. Incredibil, chiar si iarna etapa asta dura mai putin!
1 IUNIE 2009, LUNI
La 4 suna alarma pt Adi; el va cobori spre Barcaci peste Scarisoara. Mai motaie putin pentru ca vintul si ceata fac imposibila o plecare asa matinala. Eu dorm si pe la 8 Adi isi ia "la revedere"-trebuie sa ajunga la servici. Eu voi mai ramine cel mult 2 nopti aici si daca vremea nu se indreapta atunci voi da la vale. Incep si simt remuscari ca l-am lasat singur sa coboare, ma perpelesc si nu am stare. Vintul bate mai tare ca noaptea trecuta si tabla refugiului se misca destul de mult; se simt si vibratiile in priciuri. Dupa 3 ore ma trezesc cu Adi in usa- nu a reusit sa intre in Culmea Scarisoara, a mers putin pe mercaj si apoi s-a ratacit. Nu stie cum de a mai gasit urmele catre refugiu. Cit noroc a avut!
Ii spun ca vom cobori impreuna spre Negoiu, cu riscul de a nu mai reveni in creasta si a renunta la Fagaras.
La 13:50 plecam de la refugiu si abia ne tinem in betele de schi. Nu am mai fost pe traseul prin Valea Serbotei din noiembrie 1998 si incerc sa-mi aduc aminte de marcajul cruce albastra.
Adi pe urmele mele
Sosim si la iarba! Inca nu avem semnal pe mobile si mai coborim. In imagine: Piciorul Serbota si Tunsu
ora 16-Linga fosta stina din Valea Serbotei(mai exista una in Caldarea Estica); in dreapta: Cab Negoiu
Bif spre Barcaciu si in fundal Cariera de Marmura
Traversez singur si anevoios V Serbota. Adi a plecat spre Avrig
Urcus sustinut pina la Cabana(ora 17), 1546m alt
Pustiu, vedere spre Custura Saratii, of, of, mac-mac
Dejun pe fuga
Vremuri urite nene!
18:30, capatul drumului forestier(45 min de la Cab), fac 30min pauza
Confluenta dintre V Saratii si V Serbota
19:40 sosesc la Cariere, pustiu
Continui pe forestier alaturi de noul meu tovaras. Uneori ciinele alearga in padure si latra de citeva ori apoi revine bucuros. Pe la 21:30 ajung in dreptul primelor vile si brusc drumul se strica: intru cu bocancii in noroi pina la marginea superioara. Injur, urlu, lupt sa ies din capcana si merg la riu sa ma spal. E un excavator care a stricat drumul cu un sant adinc. Pe aici nu se mai poate trece cu masina. Pa 22:10 ajung la confluenta cu V Tunsului. Picura. Incerc sa gasesc un adapost. Abia la 22:30 gasesc o casa in constructie, pustie si ramin sub acoperisul acesteia. Ciinele nu a putut trece de harmalaia dulailor de la cesele de mai sus. Adorm repede pe un "pat" de pietre destul de colturoase si invelit doar in sacul de bivuac. Peste noapte ploua slab.
2 IUNIE 2009, LUNIOra 4:50 trezirea, string repede, inghit niste cereale si ciocolata si plec spre Porumbacul de Sus apoi fac un popas la o cismea cu apa si la un corcodus.
La 6:20 intru in sat si la o bifurcatie ratacesc repede fiindca tzaranii nu au binevoit sa aseze corect stilpul. Merg vreo 500m pe un drum gresit apoi corectez si ma opresc pe la biserica deoarece ar fi o cursa spre Sibiu. Aflu de la o sateanca ca soferul nu vrea sa ma lase in DN si o iau la talpa. Curind, pe la 7 se opreste masina respectiva si ma culege pt vreo 3km. Din DN1 mai fac inca 15min pina in statia CFR Porumbacu.
La 8:46 urc in Sageata Albastra(acum transformat in tren personal) pina in Fagaras. Aici constat ca Regiotransul a introdus trenuri pe segmentul Fagaras-Brasov; eu am bilet la CFR si mai stau pina la 12:15 iar pe la ora 14 sosesc in Brasov de unde plec spre Ploiesti cu ultimul tren personal ce ajunge in Basarab.
Atentie deci: drumul spre Cariera e practicabil doar pina la ultimele case de la care ar mai fi vreo 10km pina la capat.
BluePink 