De la statia CFR Sebes Olt,urmam drumul comunal ce se indreapta catre Sebesul de Sus.Avem in permanenta in fata panorama impunatoare a Fagarasului,dominata de uriasul trapez al Surului.In dreapta lui,din ce im ce mai scunde,se insira pe linia crestei Gavanu,Cocoriciu(Moasa),Tataru,Chica Fedelesului,Chica Petrilor.La capatul celor 4Km(cca 1 ora de mers),ajungem in comuna Sebesul de Sus(450m).Traversam comuna de la nord la sud,condusi de semnele de marcaj,pe linga case tip RETEA TURISTICA.Din sus de ea,la citeva sute de metri,intilnim podul de piatra de pe riul MOASA SEBESULUI.De aici sint 2 variante:prima este pe vale,urcind apoi pe la stina din Poiana pe marcaj punct rosu,refacut in octombrie 2000.A 2a varianta,urmeaza acelasi mal.Ne indepartam de riu si incepem a urca pe botul Plaietului.Pina pe coama dealului marcajul e rar din lipsa de suport.Urcam intii pe pajiste si traversam un mic vilcel unde gasim stilpul indicator SURU;apoi putem urca prin unul din jgheaburi sau normal,prin jgheabul extrema stinga care da intr-o padure falnica,pe linga marcaj.

Spre sud si spre vest se dschide perspectiva asupra partii inferioare a Plaiului Tatarului cu vf.Plesa.Sub noi,in dreapta,serpuiesc sosele forestiere pe Moasa Sebesului si Valea Tatarului.

Urcind pe sub linia crestei,ajungem dupa ~45min in pasune,la Izvorul cu Arini,captat.In fata se deschide perspectiva Masivului Suru-Tataru.In dreapta un versant cu lastaris de mesteceni si arini.Trecem prin mai multe poieni cu vederi largi.Distingem poiana cu Ref.SURU.Sintem atenti la marcaj deoarece vom trece si pe fata estica.Pina la bifurcatia cu Izvorul Florii,mai gasim 2 sipote:unul in poteca,pe stinga,si altul sub poteca,pe dreapta.Trecem pe la Balustrade pentru a ocoli o zona de stincarii.

Pina la refugiu mai gasim un Izvor chiar in poteca.Dupa mai bine de 3 ore din sat sosim la Ref SURU(1450 m).

Loc de campare si posibilitate de cazare la refugiu.

Robinet de apa ; panorama catre trapezul Surului si depresiune.

Cabana Suru a ars pe 29 decembrie 1996.

Statia CFR SEBES OLT-REFUGIUL SURU,pe culmea Moasei:~4,5 ore

Intram in zona marilor cetati de piatra.Din Saua Surului(2110 m),creasta se orienteaza spre nord-est,culminind cu cele 2 virfuri ale imensului trapez de piatra:Suru(2238 m) si Capul Surului(2274 m),unite printr-o creasta lunga de 736m.Poteca marcata evita urcusul pe virf.In dreapta,dincolo de Valea Surului,se ridica,impunatoare,muchia rotunjita a Budislavului.Pe traseu intilnim izvoare(sipotul lui Glasie),pe marginea carora,toamna,infloreste omagul.Poteca se apropie in urcus de un vilcel pietros,ce scapa catre sud din Curmatura Rosiilor(2225m).Depasim un mic virf(2202m) si iesim in Saua Budislavului(2200m) de unde putem zari Cab. Bircaciu.Urcam poteca ce descrie serpentine clare si in 30 min sosim linga vf.Budislavu(2371 m).De pe vf.Suru,dupa caderea primelor zapezi,cind vizibilitatea este neobisnuit de mare,poti surprinde cu ochiul intreaga cununa de virfuri alpine,de jur imprejurul Depresiunii transilvane.Pare de necrezut,dar,in acele zile rare de toamna,piscurile inzapezite ale Harghitei,Calimanului,Retezatului,Paringului si ale Apusenilor se detaseaza in mod miraculos deasupra negurilor cenusii,dindu-ti iluzia unor imense aisberguri plutind pe-ntinsul apelor polare.

REFUGIUL SURU(1450m)-SAUA SURU(2110m),prin caldaria Gavanului:~2ore

De pe spinarea Budislavului,drumul de creasta se lasa de partea cealalta a muntelui,pe coastele sale estice,coborind in serpentine strinse pina in saua ce-l desparte de Virtopul Rosu(2242 m).Din sa,panta devine mai domoala,poteca asternindu-se pe versantul sudic,inierbat.Virtopul Rosu ramine in stinga;ajungem in Saua(Portita)Avrigului(2178 m).Sub noi,intr-o caldare glaciara salbatica dominata de povirnisurile nordice ale Ciortei,isi unduieste apele Lacul Avrig la 2011m.Di sa,creasta se indreapta catre sud pina in Vf Turnul Lacului(2247m) si CiorteaI (2427m),dar fara marcaj.Traseul marcat se lasa pe versantul nord-estic,peste riurile de grohotis.Dupa 15min de coborit sosim pe malul lacului,linga groapa de gunoi.Loc de cort,izvoare de apa.

SAUA SURU(2110m)-LACUL AVRIG(2011m):2-2,5 ore,evitind virful Suru.

Ne aprovizionam cu apa deoarece urmatoarea sursa de apa este in caldarea Scarii sau la ref.Caltun.Traversam piriiasul si ne angajam in urcus sustinut,in serpentine si apoi de-a coasta pe o brina tot mai erodata ajutindu-ne si de lanturi.Dupa 45 min de la lac,sosim in Curmatura Vestica a Girbovei(2140m).Traversam fetele inierbate ale Girbovei,pentru a evita Virful(2187m),si iesim in Curmatura Estica(2150m).

LACUL AVRIG(2011m)-CURMATURA ESTICA A GIRBOVEI(2150m):1 ora

Muntele este adeseori golas.Haina vegetala a ierburilor din pajistea alpina e zdrentuita de torenti si riuri de grohotis,astfel incit peisajul devenit sterp ar putea crea o senzatie neplacuta daca nu ar interveni,ca un element cu totul nou,odihnitor,taul alpin,stralucitor si minuscul in talerul urias al circului.Privit din inaltimi,pare o picatura de roua in cupa unei frunze gigantice.

Lasam o ramificatie spre Bircaciu si urcam 30min pina pe Vf.Scara(2306m).De sus avem grandioasa panorama a marilor inaltimi ale Fagarasului.Tintim Negoiul si Caltunul,Tunsu si chiar Buteanu.Ciortea impresioneaza prin aspectul sau ruiniform si prin fata sa brazdata de grohotisurile revarsate pina pe malul lacului.

Din virf,poteca se indreapta catre est,spre Scarisoara(2261m),pe care-l ocoleste pe fata sudica.Revenim iar in creasta si zarim spre nord caldarea Porumbacelului.

Iesim pe Vf.Puha(2177m) si coborim in Saua Scarii(2146 m)

In imagine Vf.Scara si Scarisoara.

CURMATURA ESTICA A GIRBOVEI(2150m)-SAUA PUHA(2146m):1 ora

Refugiul Puha situat in Saua Scarii,linga groapa de gunoi.Sursa de apa:se coboara catre sud.Iarna usa refugiului e blocata de gheata.Posibilitatati de retragere catre cabana Negoiu(~2h).

Creasta descrie un urias arc de erc.Poteca se angajeasza in urcus pe linia de creasta,deasupra caldarii Mici(vestice) a Serbotei.Trecem pe fata sudica pentru a ocoli vf. Vestic al Mizgavului(2246 m);apoi trecem printr-o mica strunga pe fata nordica.Mergem printr-o zona stincoasa in dreptul vf de Mijloc(2277 m,stilp de marcaj:pina aici=30min).Apare o ingramadire haotica de bolovani si ajungem linga Vf de Est(2212 m).Un coboris rapid ne lasa in saua inierbata a Serbotei(2123 m).Urcam pieptis vreme de ~45min pina pe Serbota.Inainte de virf gasim ramificatia spre Cab.Negoiu(~2h de coborire).

SAUA PUHA(2146m)-Vf.SERBOTA(2331m):~2 ore

De pe Vf.Serbota se deschide asupra Negoiului si Caltunului una din cele mai marete si coplesitoare imagini.Intre noi si aceste virfuri se profileaza caldarile Saratii,adinci si neprimitoare,spre nord si caldarile Izvorului Negoiului,la fel de salbatice ,spre sud.Linia de creasta era singura cale de urmat pentru a ajunge pe Negoiu,parind un meterez inaccesibil.Turnuri,ace,lespezi uriase de stinca,intr-o mare dezordine,par a face imposibila parcurgerea ei.Din virf,creasta se lasa vertiginous spre est,pe primele citeva zeci de metri.Ajungem in dreptul unui horn mic,pe care-l coborim pe versantul Nordic al crestei.De la baza lui traversam tapsane de iarba si apoi revenim iar in creasta urcind un horn.Ocolim pe fete sudice.Dupa ~45 min sintem in punctul cel mai de jos al custurii(2176 m).Gasim o mica Pestera,bun loc de adapost pe timp de noapte sau furtuna.Urcam printre dale de piatra .Curind,zona se mai domoleste.Dupa inca ~40 min,un urcus usor pe culmea larga si inierbata ne scoate in Saua cu Popasul lui Mihai.

Varianta de ocolire a CUSTURII SARATII:din Vf.Serbota coborim prin vilcelul cu grohotis ce sare parca in caldare(banda galbena).Traseul nu are diferenta de nivel mai mare decit cel de pe custura.

Intilnim traseul ce vine de la cab.Negoiu prin Piatra Prinzului si Acul Cleopatrei,triunghi albastru.Pina la cabana se coboara in 2 ore.

Admiram caldarile si incercam sa ne imaginam locurile ascunse de ele.

Caldarea Pietroasa:fenomenul glaciar atinge un punct de maxima intensitate.Masivul este sobru,auster,de o frumusete aspra.Cicatricele ranilor lasate de gheturi si haosul stincilor goale si intunecate ii confera un aspect salbatic.

Pe Virful NEGOIU.

Impresia pe care ti-o provoaca,fie ca il privesti de la cab.Negoiu,fie de jos,de la Avrig,din Tara Oltului sau de pe Laitel,este extraordinara.Colosul acesta de piatra taiata si adinc ranita de ape si gheturi,cu stinci aspre si indraznet avintate,cu vagauni al caror fund il banuiesti,este un punct de maxima realizare a reliefului glaciar.Natura este aici risipitoare,oferindu-ti un inimaginabil haos de stinci,circuri glaciareetajate si custuri,cu nenumarate portiuni neatinse de turisti,poate doar de speologi si ciobani.

Pe virf iau sfirsit traseele de alpinism:Scara Negoiului(Creasta Ferastrauui)=3A , Peretele Nord Estic al Negoiului=3A si pe Negoiul Mic Creasta Ciobanului=3B.

Spre fundul caldarilor coboara imense riuri de grohotis din versantii ruiniformi ai Scoreiului Laitei si Laitelului.Se disting departe,in zare,ca pe o imensa harta in relief,satele si ogoarele Tarii Oltului.

VF.SERBOTA(2331m)-VF.NEGOIU(2535m):2,5-3 ore,pe stinca uscata.

Din Virful Negoiului,creasta se arcuieste catre sud-est,fiind taiata de 2 strungi,despartite de Vf.Dracului(2485 m):strunga Dracului(Hornul Turistilor) si Strunga Doamnei,ambele marcate.De pe virf pina in dreptul primei strungi facem 10 min.

Coborirea nu este prea dificila,pentru ca pe tot hornul sint lanturi ajutatoare.Dupa 20min iesim la baza hornului,in amfiteatrul vaii Laitei.Ne orientam spre dreapta si apoi traversam o portiune mai expusa cu un lant ajutator.Intilnim traseul ce vine din Strunga Doamnei si apoi cel din Strunga Ciobanului.Traversam caldarea pe curba de nivel si apoi prin Portita Caltunului(2180 m) coborim la Lacul si Refugiul Caltun. De pe virful Negoiu si pina la refugiu am facut ~1,5h.

Dimineata la Lacul Caltun.

Este una dintre cele mai cautate regiuni turistice,pentru ca ofera aproape tot ce pot da muntii nostri in materie de peisaj alpin:piscuri plesuve si piramide monumentale,stinci goale,sombre,prapastii naprasnice,in adincurile carora mii de torenti isi implinta neconrenit sfredelul,scrisnind si zvircolindu-se de secole,ca si vai glaciare,cascade superbe cu pereti de marmura,circuri suspendate care adapostesc cele mai minunate lacuri din masiv.

Refugiul Toma Boerescu-Caltun(2135 m) sub un munte salbatic si aspru,un bastion de stinca greu de cucerit.Celor care se incumeta a-l infrunta li se opune cu dirzenie,dar,odata cucerit,ofera momente de o rara incintare,prin imensitatea panoramei si prin salbaticia de nedescris a peisajului ce se dezvaluie la nord de el.De asemenea sint importante si pesterile ce se afla in jurul virfului Lespezi si Caltun.

Vf.NEGOIU-REF.CALTUN(2135m):~1,5 ore

Rasaritul soarelui de pe Arpasul Mic-Museteica.Ne pregatim de drum.

Ref.Caltun-Saua Paltinului(2350m):2,5 ore

Dupa ploaie ne uscam hainele.

Din virful acela neinduplecat,privirea iti cade vertical,odata cu verticala peretelui sau stincos,in adincimile unei vagauni de 400 m,pe al carui fund intunecat surprinzi,cu incintare,coloritul de ghintura al Iezerului Caltun,din care firav,porneste Argesul.

Trasee alpine:1)HORNUL CALTUNULUI,2A-2B,predomina grohotisul cu sosire in saua dintre cele 2 virfuri;2)VALEA CALTUNULUI-LESPEZI;3)MUCHIA LAITEL,2A-2B;4)VAMA CUCULUI,4A

Spre nord se inalta Creasta Crenelata,o portiune mai accidentata.Poteca se strecoara pe versantul sudic.Urcusul e sustinut,insa panorama pe care o avem de pe Laitel(2390 m,~45min)rasplateste orice efort.Distingem din ce in ce mai mic refugiul de la care am plecat.

Spre vest avem una din cele mai impresionante imagini.Negoiul se ridiv=ca imens,sprijinit solid pe contrforturile de piatra ale Tunsului si ale crestei ce-l leaga de Caltun,adinc ferestruite de strungi si hornuri.Laitel este un  munte arid,prapastios spre nord.Poteca il suie pieptis.

Spre sud,peisajul este mai deschis,mai luminos.Putem zari uriasul tentacul al muntilor Buda-Museteica-Piscu Negru.

Sintem sub Paltinu:pe aceasta portiune este montat un cablu metalic ce ajuta la parcurgerea unei fete mai expuse,deasupra Caldarii Mari a Paltinului.Poteca coboara intr-un gavan,bogat in izvoare.

Bifurcatie spre Cab.Piscu Negru,prin valea Paltinului:~2,5 ore

Saua Paltinului(2350 m).

Din gavan urcam un vilcel stincos si dam de un plai inierbat,unde intilnim ramificatia spre Caldarea Bilea.

Turnu Paltinului,pe alocuri calcaros si Claia Paltinului ,se ridica in creasta sub forma unei cusme uriase,o imensa capita de piatra la est de Saua Doamnei.Este un monolit stincos,sterp si intunecat.Poteca turistica il ocoleste cu precautie pe la sud.

Saua Paltinului situata la sud-vest de Vf.Paltinu.

Spre Cab.Bilea(2027 m):30 min.Atentie,poteca intra in rezervatia Bilea.

Panorama din creasta Fereastra Bilei spre sud catre Valea caprei si Muntii Museteica-Riiosul

Valea glaciara a Bilei cu constructiile din circul superior.

Din Saua Paltinului,poteca ocoleste Vf.Paltinu,pe versantul sudic,revenind in linia crestei.Urmeaza creasta pina in Fereastra BIlei.In continuare,poteca incinge Vf.Iezerul Caprei pe versantul sau sud-estic,deasupra Lacului Capra,pentru a iesi in Saua Caprei.

Saua Paltinului(2350 m)-Saua Caprei(2315 m):45 min.

Lacul Capra dominat de Vf.Iezerul Caprei-Saua Caprei-Vaiuga.

Monumentul Alpinistlor care au facut in premiera creasta Arpasel de la vest la est.

Ocolind lacul pe la nord,continuam in urcus usor pe Piciorul sudic al Buteanului,desprins din Vf.Capra..Traversam in continuare Piciorul,urmind poteca ce ne duce in coboris,in serpentine strinse,pina la baza peretilor sudici ai Crestei Arpaselului.Urmeaza o portiune acoperita cu grohotisuri de coasta.Traversindu-le,trebuie sa fim atenti,caci zapada ramine pina in august.La capatul acestui sector,poteca se inscrie in urcus sustinut,pe un pintem inierbat,apoi se orienteaza catre stinga,scotindu-ne dupa 2 ore in Rereastra Zmeilor.

Sintem pe coastele Arpasului Mic si admiram Creasta Arpaselului pina la Urechile de Iepure si Vf.Capra.

Refugiul Fereastra Zmeilor amplasat in Caldarea de Vest a Fundului Caprei,la 15 min de poteca turistica.